Friedrich, Lucian şi Ruxandra Erudita (Angelus, secvenţa 3)


scris de în

20 comentarii

,,Ce ne-am mai putea aduce aminte este faptul că Dumnezeu devenise melancolic, nemaiştind de ce El este tocmai Dumnezeu. Dar noi, hominizii, ştim de ce: Dumnezeu este memoria tuturor lucrurilor şi făpturilor. Atunci când visează însă, din pricină că e cufundat în somn ca un om oarecare, Dumnezeu nu mai are memorie, aceasta este dezactivată, iar împărăţia cerurilor e stinsă. În cel de-al doilea vis al lui Dumnezeu pe care îl vom istorisi acum şi aici, în povestea noastră, lucrurile erau şi mai încurcate: întrucât Dumnezeu visa, dar visa nimic. Visul său era gol, deşi era vis, adică alcătuit din imagini învălmăşite derulate în viteză. Dar nimic nu poate fi înregistrat din acest vis divin, atât de dorit, atât de celebru. Nimicul îl ajunsese până şi pe Dumnezeu.''( p.241)

Nietzsche a spus,,Got ist tod'' şi ne-a înnebunit pe toţi, declanşând indirect postmodernismul. Alţi filozofi precum Lucian Blaga ne-au mai liniştit afirmând că Marele Anonim doar s-a retras obosit să ne viseze un pic...Eu cred că între aceste două borne filozofice se situează Ruxandra Cesereanu în ,,Angelus''. Şi dacă v-aţi neliniştit de acest vis dumnezeiesc care nu pare să ne mai conţină vă temperez cu un vechi text maramureşean care încearcă să ne facă perspectiva eschatologică mai suportabilă:
                                           Doamne, Doamne,
                                           D-zeu pare că doarme
                                           Cu capul pe-o mănăstire
                                           Şi de nimeni n-are ştire.

                                                         

20 comentarii

Tu ce crezi?